Senzatii, trairi si ganduri

Se intampla deseori sa citesc prin carti, reviste, postari diverse si sa fie expusa la analiza ce faceam acum un an pe vremea asta sau acum doi ani, trei sau douazeci. Sunt persoane care isi amintesc cu lux de amanunte ca de ziua lor acum jdemii ani faceau x lucru cu y persoana.
Pastrez si eu multe amintiri, mai mult simtirea lor, culoarea rochiei sau a ochilor lui sau un anumit lucru ma face sa retraiesc senzatia de atunci. 
Mereu mi s-a parut ciudat, greu sa fac comparatia intre momente, intamplari. Ma stradui acum sa imi amintesc ce faceam anul trecut pe vremea asta fara sa caut in folderele cu poze, postari, emailuri. Eram in Uk, aproape de Londra, loc nou de munca, colegi noi, totusi nu simt nimic special legat de vreun moment anume.  Daca as fi avut o gandire obiectiva nu as cauta simtirea momentului.
Port insa foarte bine amprenta semnului sub care m-am nascut, sunt rac, dau inapoi des, inaintez greu, trebuie sa simt ca sa fac ceva si luna imi e prieten bun.
Continuii sa caut un sens in ceea ce fac, sa construiesc un drum pas cu pas,  sa analizez ce simt la momente cheie.
Imi e dor nespus sa alunec cu rolele si castile in ureche ori doar sa simt vantul pe langa mine. Sunt libera si totusi simt rar lucrul asta.
Am in preajma un om care imi spune ca il apreciez mult si  de fapt deja e invers. Doar pentru ca am realizat ca omul e plin de ura,  durere si  ideea razbunarii e una din motivatiile lui. O data ce am inteles lucrurile astea , m-am indepartat automat si a intervenit indiferenta.
Indiferent prin ce treci, nimeni nu iti este dator. Doar tu,  esti dator tie insuti, sa faci tot ce poti sa fii mai bun, sa urci mai sus, sa iti testezi limitele. 
Imi pare absurd ca un om educat, crescut frumos sa ajunga atat rau, condus de un orgoliu fara limite.
Da, e minunat ca in viata sa iti urmaresti visul, sa faci totul sa iti indeplinesti menirea, daca stii care este. Insa daca te distrugi pe tine insuti pe drumul spre realizarea visului, nu merita efortul, pentru ca viata trebuie traita.
Nu urmaresc nimic, doar astern cuvinte si  ganduri amestecate.

Nu imi e dor de tine, dar se intampla des sa imi amintesc de momente impreuna.

Se intampla sa fiu surprinsa de gesturi mici: o ciocolata, un compliment, moment dintr-un film, fragment dintr-o carte. Momentele astea mi le voi aminti si peste ani.

image

image

image

image

image

Imagini realizate cu telefonul personal.

Duminica cu soare

 

Se face ca duminica a aparut soarele la Londra, fenomen relativ rar, dimineata fiind plina de nori cenusii, fara nici o urma de cer senin sau soare, cel din urma era un vis indepartat.

Si totusi a aparut si eu am ignorat pantofii incomozi si m-am gandit ca e cazul sa imi clatesc ochii prin oras.  In general daca se intampla sa nu aveti pantofi comozi, alegeti varianta stat pe scaun undeva, nu mergeti pe coclauri. Nu de alta, dar curand veti cumpara pantofi noi sau multi plasturi :)! Eu mi-am cumparat incaltari noi, e drept spre sfarsitul zilei, dar altfel ajungeam acasa in sosete. Simpatice ce ii drept, albe cu dungi roz dar totusi nu e cel mai potrivit mod de a umbla prin oras.

In alta ordine de idei, pentru ca a fost soare, m-am gandit ca  e un muzeu prin zona in care ma aflam si imi doream de multa vreme sa intru sa vad despre ce e vorba.

Tate Modern  muzeul si podul de langa el , Millenium Bridge, cel pe care se poate merge doar la pas si pe care cred ca nu au voie decat turistii si cei care comercializeaza alune, muzicantii si alti practicanti ale diferitelor afaceri pe poduri, acolo nu stau ori in duminica asta au fugit de mine.

Tate Modern este un muzeu misto, cafenelele sunt vreo 2 sau 3,  sali cu diverse chestii multe,  unele mai interesante decat celalalte, daca e una din tintele dvs, ma bucur, inseamna ca stiti sa apreciati arta.

Eu una nu ma pricep,  dar am facut cateva poze, in speranta in care cineva ar vrea sa imi povesteasca una alta ca sa inteleg mai bine. Mi-am cumparat 6 vederi si o insigna curcubeu, ca sa arat ca apreciez totusi  arta.

Motorul plin de nuante de albastru si sclipici mi-a placut la maxim, l-am pus pe facebook, a fost apreciat de cativa prieteni.

Nu am inteles panza cu vopsea rosie,  era in 3 exemplare, mie imi pareau toate la fel.

Am gasit un creator de arta roman, Geta Bratescu.

Si multe alte lucrari/ piese de arta pe care nu  le-am inteles dar mi-au atras atentia cumva.

Cum arata Tamisa era esential sa va arat  si podul roz  al carui nume l-am uitat dar incepe cu Black …

Chipul meu este esential,  nu apreciam deloc soarele, pentru ca eram convinsa ca e doar o toana, a se ignora expresia de pe chip, era doar din cauza durerii de picioare.

 

 

ps. Pozele sunt facute cu telefonul, calitatea lor nu este tocmai buna.

 

Ziua mea

de nastere a fost anul asta mai frumoasa.

 

Pentru ca am avut alaturi multi oameni dragi si pentru cei care au fost departe,  i-am simtit la fel de aproape prin vorbele lor si prin faptul ca nu m-au uitat.

Am avut instiintarea pe facebook privata cu privire la ziua mea, dar luni dimineata  am lasat sa se vada  ca e ziua mea de nastere.

M-am gandit si ce daca unii nu tin minte, eu vreau sa ma bucur 😉 chit ca poate anul viitor multi nu isi vor mai aminti, vreau ca azi sa ma simt apreciata si sa primesc in dar cuvinte dulci.

Da, el(cel care mereu uita) si-a amintit si m-a sunat, chiar destul de devreme in zi, chiar si persoane la care nu ma asteptam, mi-au oferit un motiv de a zambi. Ziua in sine a fost una superba pentru zona Londrei, neasteptat de calduroasa. A fost timp  pentru plimbat aiurea, fara tinta, a fost timp si pentru cumparaturi, chiar si pentru a cunoaste un om.

Bineinteles ca am facut si poze, insa pentru ca am umblat mai mult singura,  de multe ori imi era lene sa mai scot aparatul ;))

Una peste alta vreau sa multumesc pentru ziua de nastere  avuta si pentru zilele dinaintea ei si dupa ea. Am petrecut cu colegii, am vorbit cu cei dragi, oameni buni si frumosi mi-au lasat mesaje si cel mai important multi oameni chiar si pret de cateva cuvinte s-au gandit la mine.  Va multumesc!

 

SAM_2001 SAM_2008 SAM_2012 SAM_2014 SAM_2015 SAM_2016 SAM_2017 SAM_2018 SAM_2019 SAM_2020 SAM_2021 SAM_2022 SAM_2023 SAM_2024 936069_4469072540590_147287856091998336_n 10268555_4469072300584_8648878684696788735_n 10367698_4469072980601_3673420225434552624_n 10368405_4469067900474_5592573943509893597_n 10376158_4469067540465_7613194330195903481_n 10464085_4469070820547_43501104384013803_n 10480189_4469067740470_4674022973870761574_n 10502066_4469070980551_7726850551185445457_n 10509692_4469072740595_5378153744946564641_n 10523998_4469067140455_3211809386667114975_n

 

Masinile din Regatul Unit 2 – Miercurea fara cuvinte

Pentru ca am indraznit sa fug catre Londra putin, am furat si cateva imagini cu masinile de acolo….si va povestesc pe rand ce am vazut, participand la Miercurea fara cuvinte

 

SAM_03102013-08-06 10.32.352013-08-06 10.29.24 2013-08-06 10.26.42 2013-08-06 08.42.43 2013-08-06 06.39.48 2013-08-06 06.39.52 2013-08-06 06.40.10 2013-08-06 06.40.23 2013-08-06 08.41.48SAM_0320 SAM_0323 SAM_0363 SAM_0364 SAM_0366 SAM_0367 SAM_0368 SAM_0390 SAM_0391

DINCOLO DE NORI ( spre tine, cu tine, la tine )

Nu prea obisnuiesc sa fac laude, pentru ca stiu ca nici eu nu ma prea pricep sa le primesc . Complimentele le accept cu greu si le diger doar de la persoane apropiate care ma cunosc cat de cat. AICI am aflat ca pot participa la un concurs spunand despre experienta cu BLUEAIR.
In cazul de mai jos incep a lauda pentru ca am avut parte de serviciilor lor .

Anul acesta am zburat de cateva ori spre o anumita directie . Prima oara a fost in februarie, nu prima oara pe 2010 ci prima oara am zburatttttt 🙂 .
Recunosc mi-a fost frica dar stiam ce ma asteapta, adica posibil ceva turbulente si decolare/aterizare mai mult sau mai putin cu zdruncinaturi.

Cu maxima bucurie va spun, ca nu am avut parte de nimic din cele de mai sus .

Am zburat cu BlueAir.
Colegii de scaun chiar mi s-au parut ciudati, unul din ei a fost cu mult prea vorbaret, initial nu vroia sa vorbeasca cu mine deloc pentru ca aveam 2 codite si ii parea lui ca seman cu o tiganca .
M-a cam scos din pepeni remarca lui, dar acum ii multumesc, m-a facut sa uit de fricile mele .

Mi-a placut ca am fost intrebata si verificata daca am centura bine pusa si ca domnisoarele de pe culoar aveau foarte multa rabdare (cred ca rabdarea e trecuta in fisa postului).
Aaa si pilotul s-a prezentat, ne-a oferit cateva detalii atat la inceput cat si la sfarsitul zborului. Credeam ca e o chestiune ce se intampla doar in filme.

Cert e ca am fost multumita si drept urmare din aceeasi tara am repetat actiunea inca de 3 ori pe ruta BUCURESTI – BANEASA – LUTON – LONDRA si invers.

Am auzit multe povestiri ca la CheckIn -ul cu BLUEAIR is doamne/ domnisoare afurisite, ca lumea te chinuie inutil, personal am avut experiente bune, desi am gresit cand mi-am pus diverse lucruri in bagajul de mana si a trebuit sa le arunc de buna voie la gunoi dar asta e, erau trecute in regulament conditiile si eu speram ca ei sa nu bage in seama . Dar uite ca pentru siguranta mea au respectat tot ce scria la reguli.

A 2 oara am tinut minte si nu mi-am mai pus lucruri nepotrivite in bagajul de mana.

Una peste alta eu mai vreau sa zbor cu BLUEAIR caci imi par accesibili si binevoitori si cand ai o probleme cu rezervarea, ei chiar mi-au raspuns la telefon.
Varianta online de rezervare bilet mi s-a parut foarte usor accesibila, la fel si modificarea dupa caz sau identificarea rezervarii pentru siguranta.

Personal va doresc un zbor placut alaturi de ei – sunt profesionisti!