Cuvinte ratacite / Random words
In ziua mea libera umblu aiurea ;), Londra imi arata secretele ei….uneori am si parteneri in drumurile mele, asa apar si eu in unele poze ;)) : Muzeul de natura, zona Camden, palatul Buckingam, Big Ben, roata parcul Regent, etc….
de nastere a fost anul asta mai frumoasa.
Pentru ca am avut alaturi multi oameni dragi si pentru cei care au fost departe, i-am simtit la fel de aproape prin vorbele lor si prin faptul ca nu m-au uitat.
Am avut instiintarea pe facebook privata cu privire la ziua mea, dar luni dimineata am lasat sa se vada ca e ziua mea de nastere.
M-am gandit si ce daca unii nu tin minte, eu vreau sa ma bucur 😉 chit ca poate anul viitor multi nu isi vor mai aminti, vreau ca azi sa ma simt apreciata si sa primesc in dar cuvinte dulci.
Da, el(cel care mereu uita) si-a amintit si m-a sunat, chiar destul de devreme in zi, chiar si persoane la care nu ma asteptam, mi-au oferit un motiv de a zambi. Ziua in sine a fost una superba pentru zona Londrei, neasteptat de calduroasa. A fost timp pentru plimbat aiurea, fara tinta, a fost timp si pentru cumparaturi, chiar si pentru a cunoaste un om.
Bineinteles ca am facut si poze, insa pentru ca am umblat mai mult singura, de multe ori imi era lene sa mai scot aparatul ;))
Una peste alta vreau sa multumesc pentru ziua de nastere avuta si pentru zilele dinaintea ei si dupa ea. Am petrecut cu colegii, am vorbit cu cei dragi, oameni buni si frumosi mi-au lasat mesaje si cel mai important multi oameni chiar si pret de cateva cuvinte s-au gandit la mine. Va multumesc!
In zilele cu soare plec de acasa cu viteza gandului si incerc sa surprind ce anume imi incanta mie ochiul.
Exeter mi-a parut un oras in care nu as avea prea multe de vazut, nu se compara cu Torquay, nu au motive de comparatii intre ele, insa fiecare oras din Anglia, cel putin din cele vazute de mine, au reusit sa isi scoata in evidenta ce au ele mai bun.
Ruinele, bisericile vechi, cladirile pictate, orice lucru este pus in valoare intr-o forma potrivita fara a forta ochiul. Aici am descoperit veveritele, bucati din ruinele unui oras vechi incadrat perfect intr-un oras modern si de curand raul ce strabate o parte din oras. Mai sunt multe de aflat.
Astept zilele frumoase pentru a ma incarca cu energie pozitiva.
Incep sa regasesc ceva culori, prin intermediul oamenilor cunoscuti aici.
Locurile sunt superbe chiar si in miez de iarna, zapadaa nu am zarit-o pe aici dar ploaia si vantul sunt acasa la ele in zona asta deci alt fenomen nu prea mai are loc.
Sper ca anul ce vine sa va gaseasca mai veseli, sanatosi si la punga grosi sau macar cu planuri in sensurile astea.
Multumesc din toata inima celor care dintr-un motiv doar de ei stiut au ales sa ma urmareasca pe blog.
Imagini din Dawlish de pe 24 decembrie. Parul meu e in continuare in culoarea lui naturala :)!
Imagini din Exeter de pe 30 decembrie.
Mea culpa, pozele din urma nu au mai vrut sa intre in galerie.
Poze am facut dar fara culori prea multe, viata in Marea Britanie nu mai are culoare in anotimpul asta.
Am tacut o vreme, dar am si motive .
Voi schimba orasul pe un altul mai mic, pe care eu l-as numi sat, ei se incapataneaza sa il numeasca oras. Ma pregatesc sa fiu uimita, momentan sunt dezamagita. Mi se tot spune ca o schimbare e spre bine, sunt intrutotul de acord, insa speram la o schimbare intr-un oras mai mare, unde mai poti regasi culori pe strazi si oamenii chiar exista, strazile nu par pustii.
Pana una alta, pozele de mai jos sunt din zona in care voi sta sta.
Din varii motive m-am plimbat iar, doua zile la rand si pot spune clar si raspicat ca imi place orasul Plymouth mult de tot chiar daca am vazut doar putin din el.
Intr-o statie de autobuz, cred statia centrala, am surprins in doua ipostaze panorama orasului sau o parte din el, tare mi-ar place sa il iau la pas si sa fur imagini cu oameni, cladiri sau chestii alandala, dupa bunul plac al ochiului meu.
M-am lasat si eu pozata ;)).
Aici, soarele e rar, e mai des decat in zona Londrei dar destul de rar comparativ cu Romania, in schimb atunci cand se preconizeaza soare, multa lume cu mic cu mare, carut, purcel, catel si tot ce mai e prin casa se indreapta catre plajele locale, ele sunt multe, unele nu sunt nici marcate, poti din spatele casei sa pornesti pe o carare si sa ajungi la un petec de mare, cam asa era cu mine cand eram acasa, faceam ce faceam si cumva ajungeam pe faleza Dunarii.
Am surprins mai jos in zile diferite, zile cu soare din septembrie, acum e tare urat afara, e vant si ploua marunt si asa o sa fie toata ziua .
Mai jos e un petec de pamant langa mare, ca sa ajungem la el am mers cam 15 min teren accidentat, neamenajat, cam ca la noi la 2 mai, s-a facut gratar, s-a strans totul dupa ce am plecat, la plecare ne-am catarat ca si la sosire, desi era si o carare mai potrivita de mers, au fost 2 zile cu momente tare frumoase.
In pozele de mai sus am fost singura, in pozele de mai jos am fost cu polonezi, vecina mea apare intr-o poza, unii dintre ei nu vorbeau limba engleza si totusi nu m-am simtit nepotrivit.
Va doresc o toamna frumoasa cu soare pe alocuri si durere cat mai putin spre deloc!
O noua miercuri fara prea multe cuvinte, ofer spre vizualizare clipele surprinse in Londra, acum 2 saptamani, participand astfel la Miercurea fara cuvinte, detalii aici !
Azi e ziua mea de nastere. Is mai multi ani adunati, nu indeajuns incat sa trag linie dar deajuns incat sa invat ca in fiecare zi trebuie sa caut o bucurie noua sau mai veche, oricat de mica ar fi ea si sa o savurez. Asadar dupa o zi de munca, am profitat de soare si am iesit la o plaja din zona, nisipul ud, alge multe si un papagal doritor de bere. Toate asezonate cu o geanta de firma – un super rucsac achizionat de aici, de care sunt tare mandra(incap in el toate prostiile) si spatele nu mai doare cand cobor sau urc dealurile, pentru ca aici e ca in filmele cu strazile din San Franscisco, fara tranvaie ;)) si fara autobuze in zona mea de actiune.
Una pesta alta, eu is in pozele de jos, mai tanara, mai rotunda si sper in timp si mai fericita !
……..provocare oferita de Carmen