galati – Printre cuvinte ratacite

Dor

Imi e dor de multe lucruri

sa scriu, imi vin idei, aberatii, sunt indignata de ceea ce e in jurul meu, oameni, actiuni, etc si ajung acasa intr-un final si nimic….se rupe firul, prea multa oboseala, prea putin timp, dispar ideile.
de casa, de mama, de tata, de sora, de tine prieten drag(dragi, is mai multi), de Dunare, de aerul poluat.
de poze, nu am mai facut poze cu aparatul de mult, mult, mult timp.
de iubire.
de amintiri frumoase

Si ar mai fi, dar poate o sa imi fac timp cumva. Pana una alta ma duc acasa curand si alin dorul, poate mai si scriu ceva.

Piesa asta e pe repetare Adda – Canta Cucu

….Dragos vrea sa descopere lumea si nu e indeajuns de puternic sa se faca auzit pentru ca boala il macina si il macina asa de tare incat unica lui sansa e o suma mare de bani intr-o alta tara, detalii sunt mai jos.

Detalii despre Dragos sunt pe pagina lui Alaturi de Dragos.

………..Dragoş nu mi-a povestit nicidată nimic despre nopţile lui de groază şi nesomn, despre oroarea chimio-terapiilor nesfârşite, nici despre medicii de la Cluj care îl iubesc ca pe copilul lor, nici despre desenele cu care le-a împânzit holul clinicii. Am făcut facultatea la Cluj, am stat deseori în trenul care pe el îl duce către locul unde îi vor răscoli boala. Dragoş nu m-a anunţat niciodată nici când a trecut de la agonie la extaz şi apoi, invariabil, din nou la agonie. Nu mi-a povestit nici de momentul în care a aflat că e bolnav, nici de momentul în care te aşezi sub razele care te ucid, dar injectează în tine şi speranţa, nici despre momentul în care i s-a explicat că singura şansă (cum o fi sa ai 17 ani şi să ţi se explice care îţi este ultima şansă?) este să încerce un tratament revoluţionar, care se face în doar câteva locuri din lume (tratament cu protoni, la o clinică din Munchen)

Prof. Doru Căstăian

Liceul de Arte “Dimitrie Cuclin” Galaţi

Dragos

În urma lăudabilei inițiative luate de Doru lumea s-a mobilizat. Pe 14 martie la Club Infinity va fi un eveniment dedicat lui – mai exact, toate încasările de pe bilete și invitații vor merge direct către el. Un bilet de intrare costă 10 lei, dar puteți da cât vă lasă inima, detalii gasiti aici .

Miercurea fara cuvinte – Masini de epoca

Pentru ca e miercuri si e musai sa povestim 🙂

Relaxare in aer liber

Duminica zi frumoasa de iunie, nici prea cald si nici prea frig, ne-am adunat doua masini si am ajuns la Lacul Vanatori sau lacul partidului se numea pe vremuri. Se plateste intrare, poti merge cu masina, exista si zone mai ferite, acolo unde am ajuns si noi, dar in acele zone nu e nimic amenajat, doar un gard chinuit si multe excremente de la multele animale, insa daca reusesti sa gasesti o zona mai ferita, poti avea o zi de relaxare fara muzici enervante sau priviri indiscrete.

Intrarea nu e scumpa dar nici nu se justifica foarte mult. Daca alegi sa stai in zona casutelor amenajate, exista toaleta stil turcesc, acum cativa ani erau complet neingrijite, era o adevarata aventura sa ai nevoie de toaleta si sa iesi in conditii corespunzatoare din ea ( nas intreg, papucii curati), sa te schimbi intr-o astfel de locatie nici nu se pune problema, e un soi de mers pe sarma fara plasa de siguranta si cu nasul acoperit. Ce mi se pare corect si de bun simt este ca sunt amenajate din loc in loc gratare, pentru a se evita focul facut intr-un loc nepermis. Apa din lac nu mai e demult potrivita pentru scaldat sau agrement, in alti ani, erau hidrobiciclete si vag imi amintesc ca parca erau si dusuri, bineinteles vorbesc de acum 10 ani aproximativ.

Una peste alta, noi am gasit un loc la o margine de padure, am admirat pe rand o turma de capre si de vaci, ne-am bucurat de soare si ne-am cam speriat de ploaie, care totusi nu ne-a onorat cu prezenta pana in jur de ora 4, cand norii negri ne-au cam amenintat si vantul si-a facut simtita prezenta, asa ca ne-am strans catrafusele rapid si am plecat cu norii dupa noi spre oras. Mai o gluma, mai un gratar, cine a dorit si putin bronz, as mai vrea zile de astea, in care sa uiti de tine si sa te bucuri de putin aer curat.

Piticul e o domnisoara tare dulce, lipicioasa si vorbareata(fata unor prieteni), in ultima poza se vad si norii rai ce ne-au gonit si catelul e al unor prieteni, tare dulce si el insa din pacate el si piticul nu prea s-au inteles, cainele vroia sa o pupe in felul lui si copila se speria de el .

ps. drumul pana la lac din oras, e scurt dar mare grija ca e un drum ca dupa bombardamente, in apropiere se afla si alte locatii neamenajate pentru a va petrece ceva timp in aer liber.

Miercurea fara cuvinte – orasul meu

Pentru ca e miercuri, povestim prin imagini :)!

poze de tutu ionatan

Cuvinte ratacite

….amintiri, regasiri

Era o data o insula, unde traiau toate sentimentele si valorile umane: Bunatatea, tristetea , Intelepciunea,
…. si ca toti ceilalti iubirea.
Intr-o zi sentimentele fura anuntate ca insula sta sa se scufunde si isi pregatira navele de plecare. Doar
Iubirea ramase pana in ultimul moment. Cand insula fu pe punctul de a se scufunda, Iubirea decise sa ceara
ajutor. Bogatia trecu pe langa Iubire cu o barca luxoasa si Iubirea ii zise: “Bogatie ma poti lua cu
tine?” “Nu te pot lua, caci e prea mult aur si argint in barca mea si nu am loc pentru tine.” Iubirea atunci
se hotara sa ceara ajutorul Orgolului, “Orgoliule te rog ma poti lua cu tine?” “Nu te pot lua Iubire, aici
totul este perfect, mi-ai putea strica nava.” Atunci Iubirea intreba Tristetea care trecea pe langa ea:
“Tristete te rog lasa-ma sa vin cu tine”. “Oh Iubire, raspunse Tristetea, sunt atat de trista incat trebuie
sa merg singura”. Chiar si Buna Dispozitie trecu pe langa Iubire, dar era atat de multumita, incat nu auzi
ca este strigata.
Dintr-o data o voce spuse: “Vino Iubire te iau cu mine.” era un batran care vorbise. Iubirea se simti
atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat uita sa il intrebe pe batran cum il cheama. Cand sosira la
tarm, batranul pleca. Iubirea isi dadu seama cat de mult ii datora batranului si intreba Cunoasterea:
“Cunoastere, imi poti spune cine ma ajutat?” “Era Timpul” raspunse Cunoasterea. “Timpul?” se intreba
Iubirea. “De ce tocmai timpul m-a ajutat?” Cunoasterea, plina de intelepciune ii respunse:
“Pentru ca numai Timpul este capabil sa inteleaga cat de importanta este Iubirea in viata.”

Visele pot deveni realitate!

De cate ori nu ne-am dorit ca lama de ras sau epilatorul sa fie uitate intr-un colt si sa nu mai trebuiasca ca parul nedorit sa fie inlaturat?

De cate ori nu ne-am imaginat cum ar fi viata fara atata par pe ale noastre corpuri?

De cate ori nu ne-am dorit ca procesele prin care parul dispare din anumite portiuni ale corpului nostru sa nu fie dureroase sau cel putin mai rare?

Personal raspunsul meu la intrebarile de mai sus este : de foarte foarte multe ori mi-am dorit ca viata sa fie mai simpla in ceea ce priveste parului nedorit de pe corpul meu.

Traind intr-un oras relativ mic comparativ cu Bucuresti sau Iasi, nu m-am asteptat ca procedurile despre care auzeam prin diverse reclame sa apara si la noi in oras, insa lucrul asta s-a intamplat mai curand decat mi-as fi imaginat eu.

Acum, de scurt timp, exista centru de infrumusetare care ofera epilarea permamenta in Galati, intr-o zona foarte usor accesibila oricui ar veni in oras pentru prima oara si la preturi cu mult mai accesibile decat in orasele mari.

Tehnica de eliminare a firelor de par se face printr-o lampa cu o lumina intens pulsata catre firele de par, melanina absoarba caldura emisa si o transmite catre firul de par, in maxim 15 zile dupa, firul se desprinde sau cade din radacina sau tehnica

Despre epilarea definitiva puteti afla si mergand la o consulatie sau printr-o programare la telefon, vi se poate explica pe scurt ce presupune o sedinta sau un cumul de sedinte de epilare permanenta.

NU exista durere, cel mult o senzatie ca de piscatura de tantar. Depinde in functie de mai multi factori insa durerea aceea pe care o avem mereu cand folosim epilatorul/ceara si fiecare fir smuls parca ni se smulge din creier…..nu mai exista. In functie de mai multe detalii personale se va stabili de cate sedinte este nevoie pentru partea corpului pe care o dorim epilata.

Exista si cateva contraindicatii si e de preferat sa facem lucrul asta in perioada in care nu ne expunem la soare, unele persoane nu sunt avizate sa faca acest procedeu: femeile insarcinate, diabeticii, cei cu probleme dermatologice, precum si celor ce au tumori sau epilepsie.

Se recomanda efectuarea unei sedinte test cu SPL pe o axilă, dupa o perioada de o saptamana cel mult, depinde cat de repede creste parul, se poate observa diferenta intre o axila epilata cu metoda SPL si o axila epilata cu lama sau alta metoda de inlaturare a parului nedorit.

Detalii puteti gasi pe situl clinicii Abeauty si pentru a intelege mai bine cum functioneaza epilarea definitiva si aparatura cu care acest lucru este posibil se poate vizualiza acest link.

In cazul in care va doriti ca si alte vise sa devina realitate, cum ar fi ca accnea sa nu ne mai supere sau celulita sa dispara si sa nu se mai intoarca, clinica Abeauty va poate consilia si ajuta cu succes, beneficiind de servicii clasa intai cu tehnologii folosite chiar si de nume sonore in lume, de exemplu Madonna sau Victoria Beckham.

Suna putin ireal pe masura ce scriu lucrurile de mai sus, insa nu e, totul e la indemana noastra, chiar aici in GALATI.

Epilarea definitiva e unul din visele mele si in curand voi face tot posibilul ca visul meu sa devina realitate.

Prima oara…

…cand am mancat cartofi prajiti se intampla acum multi ani, nici macar nu imi amintesc cati, abia se deschisese McDonalds la noi in oras si sala sporturilor inca era functionala, trebuia sa ma intalnesc cu mai multi colegi sa vedem un meci sau un spectacol de ceva, eram inca in scoala generala ….in clasa a 8 a, deci sa fi fost anul 1995.

….am cunoscut un tip, de seama mea, imi amintesc ca avea parul putin cret si ochii frumosi, mi-a ramas gandul la ochii lui mult timp, nu imi amintesc culoarea dar ptr ca am fost impresionata vreau sa cred ca avea ochii albastri. Parea singur si vreau sa cred ca nu m-am purtat baieteste, ci ca am vorbit suav si frumos, n-am o idee clara asupra faptului asta.

..iesind din sala sporturilor, am ajuns sa vorbim despre mancare si gandul a fugit la cartofi prajiti, i-am spus ca mi-ar place sa ii gust pe cei de la Mcdonalds, era un lucru mare, mi se parea un loc interesant, despre care vorbeau doar colegii a caror parinti aveau bani multi. Am analizat separat resursele si am hotarat sa mergem impreuna spre casa pe jos, dar sa ne cumparam cartofi prajiti. Au fost deliciosi si au meritat pe deplin durerea ce am avut-o de la basicile din calcaie si de la degete, de la lungul drum spre casa, sa fi fost cam 6-7 km si pana la casa lui vreo 10 km.

Nu stiu despre ce am vorbit, mi-ar fi placut sa pastram legatura, in final eu i-am retinut prenumele(in secret visez ca el m-a crezut ca fiind o persoana de gasca), am retinut unde statea, la blocurile de la Parfumul Teilor – cele cu 4 etaje. Curand dupa aceea am intrat la un liceu departe de casa si in fiecare dimineata treceam cu troleul prin zona in care el statea si analizam balcoanele in speranta ca o sa il zaresc.

Lucrul asta nu s-a intamplat niciodata.

Insa amintirea e tare dulce si pretioasa pentru mine.

Amintiri

Cambridge – Marea Britanie 08.03.2010

Imi sunasem mama si pe sora stand in curtea din fata casei, acolo aveai semnal excelent fara intreruperi. Le-am urat la multi ani si mi-am inceput ziua muncind cu drag si spor, trezind lumea pentru ca ziua sa inceapa si pentru ei. Totul condimentat cu ploaie si o haina-pelerina verde.

Aveam un scop, cei din jur ma sprijineau si totul parea sa aiba sens.

Galati, Romania 08.03.2013

M-am trezit cu greu, o viroza a tot incercat sa isi faca cuib in corpul meu, m-a felicitat tata, mi-am pupat mama, pe sora am pupat-o mai spre mijlocul zilei. Nu stiu exact ce am mai facut apoi dar la un moment dat am iesit din casa sa fac anumite lucruri.

Nu am un scop, imi doresc enorm de mult sa trec peste un anumit obstacol, cei din jur ma sustin si totul pare sa nu aiba sens.

Azi am pozat 2 papagali impaiati, o pereche de pantofi si o domnisoara de 8 ani, toate la rugamintile ei. Cica am cele mai bune idei de matusa :)).

Morala ar fi: fa ce simti dar invata sa accepti consecintele, fara sa ai regrete.

Eu am, deci cred ca nu am facut chiar tot ceea ce am simtit .