Are cineva un aliment preferat pe care l-ar putea consuma la orice ora din zi, noapte indiferent de situatie?
Mi-ar place sa imi amintesc primele momente in care parintii m-au ajutat sa descopar alimentul minune dar nu stiu momentul cheie. Mi s-a povestit ca am avut multe probleme de sanatate, fragmente vagi imi vin in minte:
-cum ar fi momentul sarbatorilor de iarna, eu sub masa, cu regim alimentar strict, fara grasimi, fara amestecuri de alimente, fara sare, pe furis cum bagam degetul in solnita ca sa simt ceva gust al mancarurilor, fiind satula de cartofi cu unt, orez, morcovi si alte mancaruri fara nimic in ele, problemele mele erau grave, dar aveam 6-7 ani, nu le realizam eu prea mult, mergeam la injectia cu antibiotic cu sania… ;))
Cam de pe atunci am si primele amintiri cu branza, se gaseau mereu resurse prin care branza era prezenta in alimentatia noastra, in ciuda faptului ca totul se cumpara cu ratie, pe sub mana sau pe datorie, cand spun totul ma refer la alimentele de baza : lapte, oua, carne si produsele adiacente lor, chiar si fructele, e drept mai mult cele care cresteau in alte tari precum portocalele sau bananele.
In anii aceea, sa ai pe cineva la tara, reprezenta aur curat si noi aveam, rudele mamei intr-o parte de tara, rudele tatalui in alta parte si din fiecare lor din cand in cand primeam ceva din bunatatile lor.
Astfel am descoperit ca:
-branza dulce de vaca e delicioasa cu putina sare si un strop de smantana
– branza de oi cu mamaliga e o delicatesa rara.
– branza sarata de vaca(telemea) cu rosii, castraveti, ardei e ca o petrecere plina de savoare.
-branza de capra sau amestec (branza feta) cu mamaliga sau cu legume ori cu paine prajita si ceapa e binevenita in orice moment al zilei.
– cascavalul afumat e sublim pe o felie de paine prajita sau presarat peste o salata.
– branza dulce de vaca in amestec cu alte ingrediente poate deveni o prajitura cu branza minunata, pe care nu ai vrea sa o imparti cu nimeni.
–miez de branza(oaie, vaca, amestec) intr-un invelis de mamaliga, putin tinuta pe tabla de la soba……..sublim.
Pentru a avea pe parcursul intregului an, mama are o reteta speciala de a pune branza la saramura, pentru ca fetele ei sa aiba mereu optiunea de a avea ce manca, eu si sora mea avand fiecare diverse pretentii si mofturi la mancare, ea nu mananca peste, eu nu mancam ciuperci, amandoua nu suportam ciorba de burta, mai nou eu am inceput sa o gust si multe alte exemple.
Branza ramanea aliatul mamei pentru a avea grija ca noi sa mancam indiferent de mofturi, chiar si acum amandoua avem grija indiferent unde ne aflam, sa avem macar un soi de branza in frigider. Personal am acum in frigidder detin branza feta si branza tartinabila si ceva legume pentru a fi combinate. Surorii mele ii place branza mucegaita, eu nu o pot intelege(inca) dar mai incerc. Cascavalul nu e preferatul meu dar nu il refuz, incepe sa devina preferatul nepoatei, ea inca nu adora branza precum mama ei sau matusa ei .
Mai nou am aflat o noua combinatie branza cedar cu mar, iese o combinatie de zile mari, desi la inceput mi s-a parut tare ciudata ideea.
La fel de ciudata mi se pare branza telemea pe o felie de paine peste care se pune gem, insa varul meu o consuma cu atata bucurie incat nu o sa nu uit vreodata combinatia, am incercat-o, nu imi place, dar ramane bucuria de a-l vedea pe el cum savura momentul.
Uneori la targurile din oras vin comercianti cu diverse amestecuri de branza cu nuci si cu marar imi amintesc ca am gustat si mi-a placut mult, restul combinatiilor nu mi le amintesc, dar mirosurile, vai, imi doream sa raman acolo, sa vand in locul lor alimentul minune.
Acasa am descoperit un soi de ardei mici umpluti cu o branza moale (ganola?) asemanatoare branzei mascarpone, ardei copti picanti si tinuti in ulei, felul in care ardeiul umplea gura cu o aroma iute dulce ca apoi sa iasa branza si sa schimbe balanta gustului mai mult catre dulce……hmmm ceva aproape de perfectiune.
Si totusi ideea de la care am pornit este faptul ca eu sunt fan branza, in cazul in care nu am fost indeajuns de clara in randurile de mai sus. Sunt deschisa la diverse combinatii, nu refuz dar imi voi argumenta motivul pentru care as vrea sa incerc si a doua oara amestecul sau de ce nu mai vreau sa aud despre el.
Aduceti branza la mine, voi avea grija de ea si o voi savura pana la ultima farama.
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2013.
–