Farmec: familie, frumusețe și încredere

Mi-ar place sa spun ca am o rutina anume de ingrijire invatata de mama sau de la sora mea ori de la alta persoana feminina apropiata, insa  ritmul haotic din viata mea nu mi-a lasat ragaz sa mentin un anumit ritm.Se intampla inca des sa adorm fara sa imi curat temeinic chipul, si mai des se intampla sa nu ma machiez sau sa ies pe strada fara factor de protectie aplicat. Totusi la un moment dat imi amintesc si aplic o vreme toate regulile.

Insa regulile le-am invatat de multa vreme. La baza au stat mama si sora mea.  Mama folosea destul de putine produse de ingrjire, toate marci cunoscute, de traditie.

  • Laptele de corp tinea loc de demachiant, crema de maini, de picioare.
  • rujuri doua sau trei, nuante calde;
  • creion dermatograf, unul sau doua;
  • apa de colonie   din diverse plante;
  • deodorant  produs romanesc – variatii intre Obsesie si Favorit.

Cam atat imi amintesc eu sa fi vazut la mama pana in 5-6 ani.  Poate ca erau mai multe produse, insa astea mi-au ramas in memorie. Cat despre secrete pentru a arata ingrijit, au fost mai degraba mici invataminte, repetate des, o parte din ele le voi insirui mai jos:

Retin cum dimineata se spala cu apa rece si ma invita si pe mine sa fac acelasi lucru, atunci imi displacea, acum totusi fac lucrul asta automat.

Mama mi-a aratat cum petele de pe maini dispar cu felie de lamaie si astfel cerneala de pe maini disparea ca prin magie si mai apoi sa folosesc crema de maini.

In zilele cu mult soare, mama insista sa  imi acopar parul si chipul .

Se intampla des sa nu dorm la pranz, ma ruga sa ma culc mai devreme seara, ptr a reusi sa ma odihnesc cum trebuie .

Ma ruga insistent  sa beau mult apa mai ales in zilele calduroase, sa nu fie rece ci la temperatura camerei(sau de afara).

Uneori ma plangeam ca ma mananca pielea capului, imi spunea sa-mi clatesc parul mai multe vreme si in ultima apa sa adaug otet.

Daca ma vedea ca imi rod unghiile, ma certa sau eram pedepsita, asa ceva era complet nepotrivit.

Dupa fiecare inceput de scoala, la ceva timp, treceam printr-o verificare temeinica a scalpului si o masca obligatorie cu gaz.

Imi explica des ca nu e bine sa pun nimic peste zgarieturi, sa ajung acasa si sa spal locul cu sapun si sa las sa se usuce.

Plus multe altele pe care nu mi le amintesc acum. Eu am fost o fire mai rebela, baietoasa, abia asteptam sa ies pe afara sa alerg, sa ma catar,  nu conta  ca a plouat, ca e praf, soare. Acum ii multumesc ptr toate cele de mai sus si inca multe altele. Se intampla des sa ma regasesc in vorbele ei si sa i le repet nepoatei.

Suntem potrivite pentru o reclama la ruj(mama, nepoata si fiica cea mica)?

Chiar daca nu am o rutina clara, am intotdeauna un gel de curatare prin preajma, apa beau mult( e drept si ceaiul imi e prieten),  creme de fata am mai multe,  deodorante mai multe , samponul si o masca ptr par nu imi lipsesc, unghiile nu mi le rod, chiar aplic din cand in cand si o crema de maini . Deci se pare ca am inregistrat tot ce trebuia si voi face tot posibilul sa transmit si altora. Ba chiar transmit si celorlalti din ceea ce am invatat eu.

Aleg sa folosesc o marca de incredere cand cumpar produse de ingrijire si ma bazez pe increderea pe care mama a oferit-o produselor Farmec in  decursul anilor pentru ingrijirea personala si  a casei in general si ma bucur sa descopar produsele ce apar in noua gama Farmec.  Fidelitea ne-a fost rasplatita  in timp si de aceea cred ca  produsele  de ingrijire se incadreaza in cateva cuvinte cheie:   – Farmec; familie, frumusețe și încredere;

 

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017

Prieteni, dusmani sau simple cunostinte?

Buna ziua!

Ma numesc  X  si sunt o persoana directa, dura si extrem de acida cu cei pe care ii cunosc.

Ar trebuie sa existe intalniri/ grupuri similare pentru persoanele pline de aciditate si severe cu cei din jur – asemenea celor care sunt alcoolici, drogati sau cu diverse fobii.

In general m-am considerat o tipa amabila, simpatica si mi-am permis luxul ca celor care imi sunt foarte apropiati sa le spun si ceea ce gandesc cu adevarat si am cerut inapoi acelasi tratament.

Familia nu o alegi, membrii ei iti ofera doze de adevar crud mereu sau cel putin  din cand in cand la intalnirile de familie , fie ele sarbatori sau alte momente ce necesita adunarea tuturor, pe ei ii minti cateodata si ei te mint pe tine, pentru ideea de protejare, care e buna uneori cand esti mai mic de ani, dar de la o varsta nu cred ca mai e necesara protectia( copii si batranii fac exceptie ).

Prietenii insa ii alegi, incepi incet de pe bancile scolii, descoperi repede daca esti sau nu placut de catre cei din jur, daca ai  “people skill” cum s-ar spune, eu il numesc “lipici la oameni” si astfel incepi sa aduni in jurul tau oameni ce pot  sau nu sa iti devina prieteni, pe parcurs descoperi sensul prieteniei.

Multi ar spune ca au prieteni o gramada sau ca au avut, mie imi pare ca un prieten e un lucru mare si important si in general prietenii nu sunt multi.

Acum daca e sa trag linie, am putini prieteni, insa pot deosebi cu usurinta cei care incearca sa iti devina prieteni  pentru diverse motive sau cei care vor sa ramana doar cunostinte. Unii ies din zona lor de confort pentru a te ajuta intr-un fel sau altul, altii nu, e prea complicat pentru ei.

Am plecat cu o idee mai sus si undeva pe drum m-am pierdut. Azi mi s-a spus ca sunt dura si acida, pentru ca mi-am permis luxul de a considera pe cineva prieten si i-am expus adevarul pe care il vad eu. Bineinteles ca am gresit.Trebuia sa ofer compasiune, compatimire si pur si simplu sa accept cuvintele oferite de prietena mea, fara ca eu sa reactionez prin a ma exprima

Cu dusmanii pare simplu, desi cuvantul dusman imi pare extrem de greu de digerat, el presupune multe sentimente negative si ca sa retinem in noi –  respectiv in mine – aceste sentimente, mi se pare greu si obositor. Nu am dusmani, am doar persoane care nu ma vor in cercul lor, care nu ma suporta, care mi-ar face rau, nu pot face lista cu ei, nu am idee clara cine imi e dusman si cine nu. Se intampla des sa simt cand o persoana nu ma place si sincer ma bucur ca pot avea aceasta simtire sau  acest simt, poate nu e o chestie reala, insa prefer sa stiu( sau sa am impresia) ca nu ma place, decat sa se prefaca.

NU am morala la cuvintele de mai sus, nu stiu sa trag concluzii, cel putin nu acum.

Doresc doar sa aveti prieteni adevarati carora sa le spuneti ceea ce ganditi/ simtiti si ei sa va spuna  in aceeasi masura parerea lor, indiferent cat de mult ar durea sau cat de mult ar deranja. Si la sfarsit de zi sa va simtiti bine, ca a mai trecut o zi, in care nu a trebuit sa mintiti/prefaceti, chiar daca realitatea  e la fel de cruda, rece sau grea, cum era cu o zi inainte. Macar sufletul si constiinta sunt impacate.

IMG_4364 IMG_4375  IMG_4389IMG_4382