Aici, soarele e rar, e mai des decat in zona Londrei dar destul de rar comparativ cu Romania, in schimb atunci cand se preconizeaza soare, multa lume cu mic cu mare, carut, purcel, catel si tot ce mai e prin casa se indreapta catre plajele locale, ele sunt multe, unele nu sunt nici marcate, poti din spatele casei sa pornesti pe o carare si sa ajungi la un petec de mare, cam asa era cu mine cand eram acasa, faceam ce faceam si cumva ajungeam pe faleza Dunarii.
Am surprins mai jos in zile diferite, zile cu soare din septembrie, acum e tare urat afara, e vant si ploua marunt si asa o sa fie toata ziua .
Mai jos e un petec de pamant langa mare, ca sa ajungem la el am mers cam 15 min teren accidentat, neamenajat, cam ca la noi la 2 mai, s-a facut gratar, s-a strans totul dupa ce am plecat, la plecare ne-am catarat ca si la sosire, desi era si o carare mai potrivita de mers, au fost 2 zile cu momente tare frumoase.
In pozele de mai sus am fost singura, in pozele de mai jos am fost cu polonezi, vecina mea apare intr-o poza, unii dintre ei nu vorbeau limba engleza si totusi nu m-am simtit nepotrivit.
Va doresc o toamna frumoasa cu soare pe alocuri si durere cat mai putin spre deloc!
